Chistionai
Tipo carattere

cella n 21"Cella N° 21. Il lungo cammino verso la dignità" de Bainzu Piliu - Susil Edizioni, 2014.

Su lìburu autobiogràficu si contat sa vida de s’autori chi po is ideas suas su Stadu italianu iat bullau cumenti de arrevolutzionàriu perigulosu, de curri, de persighiri amarolla ca dd’iat arreconnotu sa fortza de is ideas indipendentistas cosa sua.

Bainzu Piliu nascit in Othieri in su 1934, su babu fait su maistu de muru e sa mama maista de pannu. Mòvius a Tàtari, Bainzu pigat su diploma de maturidadi scientìfica e agoa de giòmetra. Agoa si làureat in potacaria (farmacia) e fait su docenti de chìmica a s’universidadi de Tàtari. Est pròpiu candu ddu faint sìndigu de sa bidda de Bulzi chi dd’arrestant e ddu cundennant cumenti de cospiradori. Ma torraus agoa pagu pagu.

Giai a s’universidadi Piliu si nd’acatat de su sentidu de inferioridadi chi is docentis de sa facultadi tenit faci a is docentis furisteris, acantendi-si-ndi fintzas ca issus no sèmpiri fiant mellus de is sardus e de su dannu mannu po sa calidadi de is universidadis sardas discinidas “depandances” de cussas continentalis.

Incumintzat a pigai cuscièntzia de su stadu de subalterni dadi, siat de s’universidadi che e de is sardus. Sa situatzioni generali de sa Sardìnnia pariat mala meda ca fintzas sa polìtiga industriali pariat fata no po su beni de is sardus ma po su profetu de is potentaus econòmicus continentalis. Totu custu cun sa complitzidadi de sa polìtiga sarda. Sentiat de depi fai calincuna cosa po sa terra sua ma no sciriat ita e de innui incumentzai. Ma iat pigau cuscièntzia e iat detzidiu de gherrai po chi is sardus essint creau unu stadu sardu indipendenti, forti e arrespetau.

Incumintzat a s’acostai a sa polìtiga e a su psd’az, fintzas arrenguitzau de su fatu ca iat intèndiu ca Zampa Marras iat fatu una parlata in lìngua sarda in consillu regionali. Fatu segretàriu de sa setzioni tzitadina, is abitatzionis cun calincunu “conca manna” de su partidu ddu sfridant unu pagheddu. Est insaras chi incarrerat a s’interessai a sa chistioni de sa lìngua detzidendi de fai partiri unu cursu de lìngua sarda; seus in su 1975! Antoni Lepori, de su psd’az de Casteddu, scrit: “chi est berus ca sa lìngua est unu termòmetru de sa cuscièntzia natzionali de unu pòpulu, su fai intrai sa lìngua sarda in totu is scolas de dònnia òrdini e gradu, iat a ocasionai unu sartu de calidadi mannu meda in su spainamentu de una cuscièntzia natzionali sarda. Sardus medas, pruschetotu is de is ùrtimas erèntzias mancu scint de tenni una lìngua diferenti de sa de su Stadu, e no si ponint duncas sa chistioni de sa Sardìnnia cumenti de Natzioni, diferenti de cussa italiana... (traduz. de s’italianu)”. Funt is annus chi is prof. Antoni Sanna e Giuanni Lilliu proponnint in s’universidadi de Casteddu s’intrada de sa lìngua sarda in totu is scolas.

In is annus 80 oramai prof. de Chìmica iat fatu discuti duas tesis de làurea in lìngua sarda. Is primas de sa stòria. De si ligi is posturas siat de s’universidadi de Tàtari che de su Ministeru de s’Istrutzioni Pùbrica faci a sa chistioni de sa lìngua. Fiant annus anca iant propostu (Piliu e àterus) àteras fainas de importu po sa lìngua aìnturu de consillus comunalis, crèsia…

Ma giai in su ’76 certat cun parti de sa dirigèntzia de su partidu e cumissàriant sa segreteria cosa sua. Serrat s’isperièntzia cun su psd’az e format su FIS (Fronti Indipendentista Unidu). Fait su primu cumitziu in sardu in pratza Itàlia (SS).

Bessiu sìndigu de Bulzi (SS), candu in su 1982 Pertini fut andau a Tàtari, issu ddu iat arriciu in costùmini sardu e unu cartellu cun scritu “A foras s‘Italia “. Oramai totu is atzionis de sa vida cosas sua punnànt a si ndi scabulli de su stadu italianu.

Custu is istitutzionis no si dd’iant perdonada: aìnturu de pagu tempus ddu iant a ai arrestau po “associazione a scopi sovversivi” paris a un’àtera cambarada de indipendentistas.

In su lìburu funt contaus paris paris totu is passus de s’arrestu e de su protzessu cun totu sa crònaca de is giorronalis.

Piliu at portau ainnantis sèmpiri is ideas cosa sua sardistas e indipendentistas cun grandu cumbincimentu, is giugis ddu iant cundennau a cìncui annus, perdendi, a prus de sa libertadi, su traballu (candu teniat sa pobidda malàdia meda). Un’òmini chi at pigau cuscièntzia de sa cunditzioni de subalternidadi de is sardus e chi cun grandu dinnidadi gràtzias a sa fortza de is ideas cosa sua at cumbàtiu disafiendi (sfidando) su Stadu, est po custu no ddu at pòtziu perdonai. Un’òmini chi creit cun fortza ca sa arrivolutzioni no si depit fai cun is armas ma tocàt a dda fai faendi pigai cuscièntzia a is sardus, torrendi-ddis sa cultura e sa lìngua insoru: una arrivolutzioni culturali, istitutzionali e sotziali.

Unu lìburu de si ligi, atuali, unu “spacau” de cussus annus trumentaus chi si faint cumprendi chistionis meda ancora chena de arresolvi de su tempus de oi.

 

Giampaulu Pisu